7 puncte în care Clujul pierde titlul CEaC în favoarea Timișoarei

Merita Clujul să fie Capitală Europeană a Culturii, sau avea Timișoara mai mare nevoie de acest titlu?

Așa cum se menționa pe aici, CEaC nu este o variantă a patrimoniului mondial UNESCO sau a mărcii patrimoniului european. Ghidurile europene arată că în afară de calitatea proiectelor depuse, contează și susținerea lor din partea comunităţii de afaceri şi al autorităţilor.

Așadar, să admitem că s-a ținut cont de dimensiunea europeană a proiectelor, nu neapărat de comunitățile etnice sau de multiculturalismul orașului, aceste aspecte punctând doar la imaginea de ansamblu. S-a mai spus și Clujul merită (pentru ambiția depusă) ori Timișoara avea nevoie. Abia aici ne apropiem de argumentații. Pentru că da, a fost vorba de cine merită (din punct de vedere al calității proiectelor), și de cine (a demonstrat că) are nevoie.

Faptul că au ajuns pe acea listă scurtă arată reușita fiecăruia de a aduce argumente viabile, în sprijinul candidaturii, deci de meritat, toate patru orașele meritau. Baia Mare pentru încercarea de resuscitare (prin cultură) a unui oraș industrial, Bucureștiul pentru trezirea cartierelor-dormitor ale capitalei, Clujul pentru încercarea de armonizare a culturilor care au contribuit la ridicarea orașului, iar Timișoara pentru punerea în valoare a canalului Bega.

Declarațiile din preajma depunerii aplicației finale, gen: mergem mai departe indiferent de, prin noi înșine șamd – care sună ok acum – emise înainte de anunțarea orașului desemnat, au făcut din proiectul clujean unul perdant avant la lettre. Nu încrederea în noi înșine trebuia demonstrată juriului, ci necesitatea la acest moment, ca și oportunitatea de a-i acorda acestui titlu Clujului, și nu altcuiva. Că acesta ar fi o rampă de lansarea unor discuții culturale profunde, cu miez, între comunitățile Clujului, că va constitui oportunitatea afirmării unei noi generații de manageri culturali, care în lipsa CEaC vor rămâne simpli animatori de evenimente, etc.

A câștigat Timișoara sau a pierdut Clujul?

Nu știu dacă putem spune că a câștigat Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii sau că, mai degrabă, Clujul a pierdut pe mâna lui. Diferența s-a făcut nu doar pe proiecte (ambele au inconsistențe), ci undeva mai subtil, la nivel de mentalități. Noi am mizat pe film, ei pe teatru; la muzică, noi pe electro-pop versus underground. Raza de impact a proiectului Timișoarei a fost de 150 km – la noi, Clujul și comunele limitrofe.  Au mai fost Bega versus Someș și multe altele, despre care sunt convins că va mai curge multă…. cerneală. C-așa-i după război, mulți viteji se-arată!

Să enumerăm succint cele 7 argumente în favoarea Timișoarei:

1. Diferența de mentalitate a fost cea care a făcut diferența. Clujul a căutat să-și scoată la lumină plusurile, din dorința de a face un punctaj bun, și s-a considerat că se laudă. Bănățenii și-au scos pe tavă minusurile, într-o enumerare, precizându-și pura intenție de a le elimina – fără măsuri concrete. Metoda aceasta a implicat însă emoțional juriul, care a apreciat sinceritatea și probabil și numărul problemelor scoase pe tapet: reacția cetățenilor față de comunitatea rromă, sub 1% din bugetul local alocat culturii (procent subunitar pe care Clujul l-a depășit recent, cu ocazia Untold), etc.

2. Noi am mizat pe film, ei pe teatru. În vreme ce Clujul se chinuie de câțiva ani și nu reușește să finalizeze un Centru Regional de Industrii Creative și IT, poreclit „Buftea de Cluj” -pierzând și finanțarea europeană a proiectului (din motive care, să zicem, nu sunt direct imputabile municipalității, ca falimentul firmei constructoare), Timișoara are un festival de teatru regional TESZT – care crește de la an la an. Cum să ceri (iar) banii pe care i-ai avut în mână, dar i-ai pierdut?

3. Electro-pop versus underground. În vreme ce Clujul a mizat pe festivaluri de muzică pentru tineret (gen Untold, ca urmare a European Youth Capital 2015), Timișoara vine cu Galeria Muzicii Subversive, o instalație care prezintă trupe underground cenzurate în perioada comunistă. Vor concerta aici formații precum Laibach sau Mondial. Clujul a mizat pe infrastructura propice evenimentelor (Cluj Arena, Sala polivalentă), Timișoara și-a explorat rădăcinile muzicale. A fost eveniment versus sub-cultură (sub-genuri de nișă).

4. Raza de impact a proiectului (cui se adresează el): 150 km în jurul Timișoarei vs Cluj și comunele limitrofe. Fapt semnificativ, toate județele din jurul Clujului au susținut (prin asocieri semnate) candidatura Băii Mari.

5. Bega versus Someș. Ne-am trezit târziu că Suntem riverani, proiectele de punere în valoare a Someșului (navigabil, alei pietonale, plaje) se scot de la naftalină la fiecare 4 ani (în preajma alegerilor) după care ajung înapoi la sertar. Ori, canalul Bega este rezultatul unui efort uman susținut de generații, început de inginerii austrieci și pus acum în valoare prin acest proiect. Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu staţii – program/proiect şi trasee pe şi de-a lungul canalului, conectând idei, oameni, locuri.

6. Cooperarea internațională. Timșoara este oraș înfrățit cu Belgrad, Szeged, Novi Sad, Budapesta, Graz, Karlsruhe, Cernăuţi şi Mulhouse. CEaC a dat ocazia Timișoarei de a reevalua aceste colaborări și de a alege parteneriatele culturale care au dat roade.  Clujului i s-a reproșat că nu are destui parteneri cu care colaborează pe proiect. Iarăși, prin noi înșine.

7. Buget de 48,5 milioane euro vs 35 milioane euro – Clujul, deși vorbim de orașe comparabile ca mărime (număr de locuitori). Din acest buget, premiul european Melina Mercouri este de „doar” 1,5 milioane de euro și se acordă abia după finalizarea proiectului, în urma unei evaluări.

În concluzie, nu a fost vorba de proiectele La Est de Vest vs Luminează orașul prin tine (ambele, inconsistente). A câștigat mai degrabă un concept în favoarea altuia (cultura ca liant al comunității și ideal – după cel de libertate vs cultura ca motor de dezvoltare). Clujul a mers pe proiecte, Timișoara pe deziderate, idei de largă respirație. Noi ne-am prea pliat pe aplicație și am pierdut. Ei și-au văzut (poate mai bine ca noi) problemele și au câștigat.

Cam asta a fost, foarte pe scurt. Bravo Timișoarei, felicitări echipei Clujului!

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;7 puncte în care Clujul pierde titlul CEaC în favoarea Timișoarei&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s