Iese Clujul dintre nori?

După Untold, între entuziasme și cârcoteli, o echipă locală este pe cale să finalizeze un mega-proiect: este vorba de forma finală a aplicației CEaC, abrevierea pentru Capitală Europeană a Culturii.

Echipa cu pricina, grupată în AsociațiaCluj-Napoca 2021Capitală Culturală Europeană” are termen până mâine să depună aplicația, la care – din declarațiile președintelui Florin Moroșanu – încă se mai lucrează, făcându-se ultimele corecturi. Liniile programului au fost prezentate săptămâna trecută, așa cum anunțam pe http://www.cluj.pro, într-o întâlnire a Asociației la care a fost invitat și primarul Emil Boc, și aprobată a doua zi în Consiliul Local.

Dacă la aplicația Clujului, sub denumirea East of West, se lucrează din 2010, forma finală a fost rescrisă în ultimele 5 luni după recomandările juriului și completată cu proiecte concrete. În prima etapă, susținut de toți factorii administrativi și politici din oraș, a fost vorba de implicarea comunității – vorbim de campania „Clujul merită”. În ultima etapă însă, cea de decizie a acordării candidaturii, este vorba strict de programul prezentat. Spre deosebire de 2007, anul când Sibiul a primit acest titlu, conceptul CEaC s-a schimbat.

Titlul nu-i este acordat unui oraş pentru patrimoniul său cultural sau pentru oferta sa culturală dinamică. Evenimentele prezente pot sta la baza depunerii candidaturii, dar nu mai pot constitui candidatura însăşi. CEaC nu este o variantă a patrimoniului mondial UNESCO sau a mărcii patrimoniului european. Clujul poate primi acest titlu, dar aceasta nu se va întâmpla dacă se dorește o confirmare a valorii evenimentelor prezente, ci va fi strict pentru proiectele culturale cuprinse în programul prezentat, unul orientat spre viitor.

Faptul că există în Cluj multe evenimente nu ne avantajează, pentru acest mega-proiect fiind chiar un handicap (ele oricum se vor desfășura în continuare, Juriul putând decide să favorizeze declick-ul cultural al altui oraș-candidat). Aplicația Clujului cuprinde multe proiecte noi, accentul poate fi pus pe creșterea calității evenimentelor existente, atingerea unei dimensiuni europene fiind ceea ce interesează Juriul. Din spusele lui Florin Moroșanu, stăm bine aici: programul nostru este un echilibru intre cultura de masa și excelența artistică.

Pentru a clarifica acest concept (CEaC), și provocările cărora trebuie să le facă față echipa clujeană, să răspundem la trei întrebări:

1. Întâi, să vedem ce este și ce nu este CEaC? Pentru Cluj, în acest stadiu, este vorba de o competiție: concurăm cu București, Timișoara și Baia Mare. Evaluatorii europeni măsoară în primul rând nivelul de cultură al unui oraş. Sunt luate în calcul atât numărul locurilor unde se ţin în prezent evenimente culturale şi artistice, cât şi frecvenţa evenimentelor.

Așa cum am menționat mai sus, vorbim nu de realizările trecute ci de un proiect viitor, care este unul primordial cultural. Numeroase CEaC au beneficiat de avantaje economice şi sociale semnificative de pe urma deţinerii titlului. Acestea au vizat infrastructura oraşului, regenerarea fizică, investiţiile străine, sentimentul de mândrie faţă de oraş etc.

Dar toate acestea sunt beneficii secundare. În centrul acţiunii CEaC se află un proiect cultural pentru cetăţeni, artişti şi operatorii culturali, ca şi pentru cei care îşi folosesc competenţele lor creative în alte sectoare ale societăţii.

Oraşele îşi pot lansa propriile provocări. Acţiunea CEAC este o ocazie de a explora latura mai obscură a istoriei oraşului. De exemplu, Linz 2009 a abordat legătura sa cu perioada nazistă. Liverpool 2008 a analizat rolul său în comerţul cu sclavi.

2. Acum, prin eliminare, să vedem ce nu este CEAC?

Nu se merge pe ideea menţinerii practicilor existente -„business as usual”. Candidaţii care au prezentat dosare de candidatură în care au pus sub emblema „Capitală europeană a culturii” activităţile culturale existente nu s-au calificat. Titlul de CEAC se acordă pe baza unui program specific pe lângă activitatea culturală normală a unui oraş.

Nu este un proiect axat pe turism. Unul dintre obiectivele programului este dezvoltarea profilului internaţional al oraşului prin cultură. În majoritatea Capitalelor europene ale culturii a existat o creştere a turismului; este un factor de succes în numeroase CEAC. Cu toate acestea, programul privind CEaC se concentrează îndeosebi asupra cetăţenilor, în special asupra cetăţenilor din oraş.

3. Care sunt criteriile utilizate în procesul de selecție?

Ele sunt șase, dar dimensiunea europeană este criteriul esențial. Este important de remarcat că această dimensiune vizează atât cetăţenii din oraş, ci şi pe cei din afara acestuia, urmărind să-i sensibilizeze cu privire la diversitatea culturilor din Europa, precum şi cu privire la trăsăturile comune ale acestora.

Pentru oraşe, aceasta înseamnă crearea unei legături între contextul local şi cadrul european. Pentru operatorii culturali ai oraşului, dimensiunea europeană dă naştere unor noi parteneriate internaţionale. Prin dimensiunea sa europeană, CEaC este un program internaţional şi nu doar un eveniment intern.

Viziunea globală a evenimentului trebuie să fie europeană. Ultimul factor înseamnă că programul trebuie să fie de o calitate suficient de bună pentru a atrage publicul internaţional, prezent personal sau din ce în ce mai mult online. Oraşelor candidate li s-a cerut să prezinte capacitatea ofertei lor turistice şi obiectivele pentru creşterea turismului.

Reclame

Un gând despre &8222;Iese Clujul dintre nori?&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s